29
Sep '09

Titanic – un imperiu decadent

by Ana Ceptureanu

Acum multi multi ani, cu putin inainte de primul razboi mondial, pe cand in Romania era foamete oricum, din Southampton pleca gratioasa si sfidatoare cea mai mare, mai luxoasa si indestructibila nava a tuturor timpurilor: TITANIC.

rms_titanic

Si-a adunat la bord oameni de toate tipurile si toate natiile, de toate inaltimile sociale, cu vicii, cu pretentii, pretuitori ai artei sau simpli parveniti, cu diamante, cu aroganta si bune maniere. Exagerat de bune. Mirosea a proaspat vopsit, iar serviciul de portelan inca nu era folosit. Totul stralucea intro aura perfecta de bogatie, de extravaganta, de suituri prezidentiale. Cum aproape ca in orice metropola, si Titanicul oferea servicii de calatorie oamenilor mai saraci cu duhul, impreuna catre aceeasi destinatie: visul American.

Conti si contese, ambasadori, amanti, nou-imbogatiti, toti impreuna pe ritmuri bethoveeniene, catre pieire. Titanicul a oferit omenirii peisajul unei mari glaciale care a inghitit mai multi oameni saraci, decat bogati, a inghitit serviciile de portelan, bijuterii, seminee aurite si candelabre de cristal. A inghitit o societate care servea intotdeauna brandy si trabuc dupa cina, dar si pe cei care spuneau povesti copiilor inainte de culcare. A inghitit orgolii, suferinte, caractere demonice, dar si ingeri fara de pacat.

Au fost cei care s-au luptat sa traiasca si cei care au preferat sa-si astepte moartea imbratisati, cei care s-au sacrificat, cei care au preferat sa-si primeasca moartea in costum de gala, cei care au cantat si au purtat cantecul lor pana in strafundul marii. Cei care s-au salvat miseleste si cei care si-au purtat dragostea dincolo de moarte.

Si cel mai indestructibil vis se poate sfarama intro singura clipa. Si cel mai puternic vas se poate scufunda intro mare flamanda care nu i-a crutat pe cei fara destin. Intro drama ca asta, dreptatea se regaseste uitata pe fundul ruginit al unui vas care se dorea a fi etern.

De unde atata melancolie? Aseara am revazut Titanic- the movie he he, si chiar dupa atata timp si intrun ritm in care prevedeam scenele si replicile, emotiile au fost dintre cele puternice.

Pentru ca “big boys don`t cry”, pe tine care moment te-a emotionat mai tare?


0 Comentarii
Nume:
eMail:
Website:
Mesaj:
 

Do NOT fill this !